ponta definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeponta
- Vezi aici mai multe rimeponta
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupo
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupon
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuta
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunta
póntă s. f., g.-d. art. póntei; pl. pónte substantiv femininpontă
PÓNTĂ1 s.f. (Biol.) Totalitatea ouălor depuse de o femelă. ♦ Depunerea ouălor de către păsări în cuib, de artropode și unii viermi sau a icrelor de către pești. [< fr. ponte < pondre – a oua]. substantiv femininpontă
PÓNTĂ2 s.f. Cel care joacă contra bancherului (2) (la ruletă sau la bacara). [< fr. ponte]. substantiv femininpontă
PÓNTĂ s. f. depunere a ouălor în cuib, de către păsări, de artropode și de unii viermi, sau a icrelor de către pești. (< fr. ponte) substantiv femininpontă
PÓNTĂ, ponte, s. f. Proces de depunere a icrelor de către pești și a ouălor de către păsări, insecte, reptile etc.; p. ext. icrele, ouăle depuse în urma acestui proces. – Din fr. ponte. substantiv femininpontă
PONTÁ vb. I. intr. 1. A marca în vederea plății prezența la locul de muncă a muncitorilor din întreprinderi. 2. A miza la jocurile de noroc. [< fr. ponter, pointer]. verb tranzitivponta
PONTÁ1 vb. tr., intr. a(-și) marca, în vederea calculării plății, prezența la locul de muncă cu ajutorul fișei de pontaj. (< fr. pointer) verb tranzitivponta
PONTÁ3 vb. I. intr. (despre câini) a se opri în loc pentru a adulmeca vânatul; a areta. II. tr. a ținti (un animal) cu privirea pentru a-l prinde. (< fr. pointer) verb tranzitivponta
ponta, pontez v. r. (d. copii) a arunca o bucată de plumb rotundă și plată în direcția grămezii de capace în jocul numit „capace”. verb tranzitivponta
pontá (a ~) vb., ind. prez. 3 ponteáză verb tranzitivponta
pontà v. a juca în contra bancherului, în jocuri de hazard (= fr. ponter). verb tranzitivpontà
PONTÁ1, pontez, vb. I. Tranz. și intranz. A-și înregistra prezența la locul de muncă cu ajutorul fișei de pontaj. ♦ Tranz. A marca, a înregistra timpul de muncă sau cantitatea lucrului efectuat în vederea plății. – Din fr. pointer. verb tranzitivponta
PONTÁ2, pontez, vb. I. Intranz. și tranz. A miza o sumă de bani la un joc de noroc. – Din fr. ponter. verb tranzitivponta
PONTÁ3, pers. 3 pontează, vb. I. Intranz. (Despre câinii de vânătoare) A se opri în loc pentru a adulmeca sau a aținti vânatul. ♦ Tranz. A pironi cu privirea, a aținti animalul urmărit. [Var.: (rar) poantá vb. I] – Din fr. pointer. verb tranzitivponta
*pontéz v. intr. (fr. ponter, probabil d. sp. punto, punct, as. V. punctez). Joc contra bancheruluĭ la un joc de noroc: a ponta pe cincĭ francĭ. V. tr. A ponta cincĭ francĭ. verb tranzitivpontez
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiponta
| ponta substantiv feminin | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)ponta | pontare | pontat | pontând | singular | plural | ||
| pontând | pontați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | pontez | (să)pontez | pontam | pontai | pontasem | |
| a II-a (tu) | pontezi | (să)pontezi | pontai | pontași | pontaseși | ||
| a III-a (el, ea) | pontează | (să)pontai | ponta | pontă | pontase | ||
| plural | I (noi) | pontăm | (să)pontăm | pontam | pontarăm | pontaserăm | |
| a II-a (voi) | pontați | (să)pontați | pontați | pontarăți | pontaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | pontează | (să)ponteze | pontau | pontară | pontaseră | ||