ponosit definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeponosit
- Vezi aici mai multe rimeponosit
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupo
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupon
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuit
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cusit
ponosít, -ă adj. Uzat, învechit: haĭne ponosite. adjectivponosit
ponosit a. Mold. uzat: hainele sunt vechi și ponosite CR. adjectivponosit
PONOSÍT, -Ă, ponosiți, -te, adj. (Pop.; mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte) Care și-a pierdut aspectul și culoarea inițială; deteriorat, stricat, uzat (prin întrebuințare îndelungată); învechit; sărăcăcios. -V. ponosi. adjectivponosit
ponosí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ponosésc, imperf. 3 sg. ponoseá; conj. prez. 3 să ponoseáscă verb tranzitivponosi
ponosì v. 1. a calomnia: să ponosească pe Doamna sa ISP.; 2. Mold. a feșteli, a uza: au hainele ți-ai ponosit ? POP. [Slav. PONOSITI, a purta (de unde a uza) și a calomnia]. verb tranzitivponosì
PONOSÍ, ponosesc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A face ca un obiect (de îmbrăcăminte) să-și piardă aspectul și coloritul inițial; a murdări, a uza, a degrada (prin întrebuințare îndelungată). ◊ Refl. Haina s-a ponosit. 2. (Înv. și reg.) A bârfi, a ponegri, a defăima; a calomnia, a discredita. – Din sl. ponositi. Cf. ponos. verb tranzitivponosi
ponosésc v. tr. (vsl. po-nositi, a purta, a defăĭma, d. nositi, nesti-neson, a purta; bg. ponosvam, port puțin, sîrb. ponositi se, a se mîndri, rus. ponositĭ, a îndura. V. ponosluĭesc, do-nosesc). Uzez, rod, stric: țĭ-aĭ ponosit haĭnele. verb tranzitivponosesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiponosit
| ponosit adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | ponosit | ponositul | ponosită | ponosita |
| plural | ponosiți | ponosiții | ponosite | ponositele | |
| genitiv-dativ | singular | ponosit | ponositului | ponosite | ponositei |
| plural | ponosiți | ponosiților | ponosite | ponositelor | |