ponorâre definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeponorâre
- Vezi aici mai multe rimeponorâre
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupo
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupon
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuâre
!ponor'î (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ponorắște, imperf. 3 sg. se ponorá, perf. s. 3 sg. se ponor'î, 3 pl. se ponorấră, m.m.c.p. 3 sg. se ponorấse, 3 pl. se ponorấseră; conj. prez. 3 să se ponoráscă; ger. ponorấndu-se; part. ponorất verbponorî
PONORÎ́, ponorăsc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre terenuri) A se prăbuși, a se surpa. – Din ponor. verbponorî
ponorắsc, a -î́ v. tr. (d. ponor). Est. Prefac în ponoare: cutremuru a ponorît locurile. Vechĭ. Arunc în rîpă. V. refl. Cad saŭ mă arunc în rîpă. verbponorăsc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiponorâre
| ponorâre | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | ponorâre | ponorârea |
| plural | ponorâri | ponorârile | |
| genitiv-dativ | singular | ponorâri | ponorârii |
| plural | ponorâri | ponorârilor | |