POMILÁ, pomilez, vb. I. Refl. (Reg.) A se pomăi. – Din poamă. substantiv femininpomila
pomilare | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | pomilare | pomilarea |
plural | pomilări | pomilările | |
genitiv-dativ | singular | pomilări | pomilării |
plural | pomilări | pomilărilor |