pomet definitie

pomét (livadă) s. n., pl. pometuri (pomete) substantiv neutru pomet

1) pomét n., pl. e (d. pom saŭ lat. pométum). Grădină de pomĭ, livadă. – În nord pomăt, pl. ete. substantiv neutru pomet

pomét (livadă, mulțime de pomi/de fructe) s. n., pl. pométuri substantiv neutru pomet

pomet n. 1. feluri de poame; 2. grădină de poame. [Lat. POMETUM]. substantiv neutru pomet

2) pomét n., pl. urĭ (d. poamă). Mare cantitate de poame: era mult pomet. Multe felurĭ de poame: cîte pometurĭ ! În nord pomăt, pl. urĭ. substantiv neutru pomet

POMÉT1, pometuri, s. n. Grădină cu pomi fructiferi, livadă; (la sg.; colectiv) mulțime de pomi fructiferi. – Lat. pometum. substantiv neutru pomet

POMÉT2, pometuri, s. n. (La pl. sau la sg. cu sens colectiv) Mulțime de fructe; diverse varietăți de fructe. – Poamă + suf. -et. substantiv neutru pomet

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului pomet

pomet   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pomet pometul
plural pomete pometurile
genitiv-dativ singular pomet pometului
plural pometuri pometelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z