POLIÉDRIC, -Ă adj. În formă de poliedru; poliedral. [Pron. -li-e-. / < fr. polyédrique]. adjectivpoliedric
POLIÉDRIC, -Ă adj. 1. în formă de poliedru. 2. multilateral. (< fr. polyédrique) adjectivpoliedric
poliédric (-li-e-dric) adj. m., pl. poliédrici; f. poliédrică, pl. poliédrice adjectivpoliedric
POLIÉDRIC, -Ă,poliedrici, -ce, adj. Care are forma unui poliedru. [Pr.: -li-e-] – Din fr. polyédrique. adjectivpoliedric
poliedric adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | poliedric | poliedricul | poliedrică | poliedrica |
plural | poliedrici | poliedricii | poliedrice | poliedricele | |
genitiv-dativ | singular | poliedric | poliedricului | poliedrice | poliedricei |
plural | poliedrici | poliedricilor | poliedrice | poliedricelor |