POLAROÍD I. s. m. placă polarizoare utilizată pentru construcția farurilor și a parbrizelor de automobile. II. s.n. procedeu fotografic care permite obținerea automată a fotografiei, imediat după expunere. ◊ aparat fotografic pe baza acestui procedeu. (< fr. polaroïde) substantiv masculinpolaroid
POLAROÍD, polaroizi, s. m. polaroide, s. n. 1. S. m. Polarizor confecționat sub formă de plăcuță sau de peliculă, folosit pentru construcția farurilor și a parbrizelor de automobile. 2. S. n. Aparat fotografic care permite obținerea automată a fotografiei, imediat după expunere, cu materiale fotosensibile speciale. – Din fr. polaroïd. substantiv masculinpolaroid
POLAROÍD s.n. 1. Foaie de celofan folosită pentru polarizarea luminii. 2. Procedeu fotografic care permite obținerea unei imagini pozitive într-un interval de timp scurt. ♦ Aparat fotografic construit pe baza acestui procedeu. [Pron. -ro-id. / < fr. polaroïde, engl. polaroid – nume comercial]. substantiv neutrupolaroid
POLAROÍD I. s. m. placă polarizoare utilizată pentru construcția farurilor și a parbrizelor de automobile. II. s.n. procedeu fotografic care permite obținerea automată a fotografiei, imediat după expunere. ◊ aparat fotografic pe baza acestui procedeu. (< fr. polaroïde) substantiv neutrupolaroid
polaroid substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | polaroid | polaroidul |
plural | polaroizi | polaroizii | |
genitiv-dativ | singular | polaroid | polaroidului |
plural | polaroizi | polaroizilor |
polaroid substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | polaroid | polaroidul |
plural | polaroizi | polaroizii | |
genitiv-dativ | singular | polaroid | polaroidului |
plural | polaroizi | polaroizilor |