poftim definitie

poftím interj. invariabil poftim

POFTÍM interj. Formulă de politețe care se folosește: a) pentru a da ceva cuiva; ia, na, ține; b) pentru a invita o persoanăvină sau să se așeze undeva; pentru a îndemna la acțiune; c) (adesea precedat de exclamația „ei”) pentru a exprima indignare, ciudă, reproș, nemulțumire, necaz, revoltă etc.; asta-i bună, na, uite. – Din pofti. invariabil poftim

poftí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poftésc, imperf. 3 sg. pofteá; conj. prez. 3 pofteáscă verb tranzitiv pofti

poftì v. 1. a avea poftă: ce poftești ? fam. a-și pune pofta în cuiu, a se șterge pe bot, a renunța vrând nevrând; 2. a ura: a pofti ziuă bună cuiva; 3. fig. a se lăcomi: să nu poftești la bogății OD.; 4. a invita: poftim ! (servind și ca strigăt de provocare ori de protestare); 5. a veni, a lua: să poftească ! ia poftește ! CAR. verb tranzitiv poftì

POFTÍ, poftesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A dori puternic să obțină sau să se întâmple ceva; a jindui, a râvni. ♦ (înv. și reg.) A cere, a solicita (ceva). 2. Tranz. A invita, a chema (pe cineva). ♦ Refl. recipr. A îmbia, a se îndemna; a se invita (unul pe altul). 3. Tranz. (înv. și pop.) A face cuiva o urare. 4. Tranz. (Uneori cu sens imperativ) A ruga (pe cineva ceva). Poftiți, vă rog! 5. Tranz. A binevoi (să facă ceva, să se ducă undeva etc.). ♦ Intranz. A veni (undeva sau la cineva). [Var.: (înv. și reg.) pohtí vb. IV] – Din sl. pohotĕti. verb tranzitiv pofti

poftésc și (vechĭ) poh- v. (vsl. pohotĭeti, a dori, d. hotĭeti, a vrea. V. ahotnic). Mĭ-e poftă de: aș pofti niște caise, la masă era tot ce pofteaĭ. Invit: a pofti pe cineva la masă. V. intr. Rîvnesc, mă lăcomesc: a pofti la glorie. A poftit Călina la teĭ prăjit (Bz.), s´a boĭerit țăranca și dorește ceĭa ce nu e de nasu eĭ. Poftim ! cuvînt care înseamnă „invităm” și care se întrebuințează 1. ca îndemn: poftim la masă la noĭ, poftim acasă la mine, poftim în vagoane, poftim de mănîncă, poftim și mănîncă, (saŭ ca sfidare) poftim dacă îndrăzneștĭ ! (Uniĭ zic poftițĭ ! orĭ poftește ! ceĭa ce e greșit); 2. ca exclamațiune de indignare saŭ de ironie față de ceva opus la ceĭa ce te aștepțĭ: Poftim ! Eŭ plîng și el rîde ! Eŭ una-ĭ spun, și el alta pricepe (V. na ! tronc !) Te-aș pofti (adică: să te astîmperĭ) expresiune adresată unuĭ obraznic orĭ nesuferit. verb tranzitiv poftesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului poftim

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z