podit definitie
- Vezi aici mai multe sinonimepodit
- Vezi aici mai multe rimepodit
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupo
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupod
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuit
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cudit
podít s. n. adjectivpodit
podit a. așternut cu scânduri: ulițele erau înainte podite cu grinzi de lemn. ║ n. lucrare de a podi. adjectivpodit
PODÍT1 s. n. Podire. – V. podi. adjectivpodit
PODÍT2, -Ă, podiți, -te, adj. (Despre încăperi) Cu pardoseală; (despre străzi) pavat (cu scânduri). – V. podi. adjectivpodit
podí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. podésc, imperf. 3 sg. podeá; conj. prez. 3 să podeáscă verb tranzitivpodi
podì v. a așterne cu grinzi de lemn. (V. pod 10]. verb tranzitivpodì
PODÍ, podesc, vb. IV. Tranz. Apune podea, a acoperi sau a căptuși cu scânduri; a pardosi. ♦ A acoperi (provizoriu) cu scânduri un șanț sau o săpătură (pentru a înlesni trecerea oamenilor și a vehiculelor). – Din pod. verb tranzitivpodi
podésc v. tr. (d. pod saŭ d. sîrb. poditĭ, care vine d. pod, podea). Pardosesc, pavez cu lemn, vorbind de camere orĭ de terase (orĭ de stradele din vechime, care eraŭ pavate cu grinzĭ și scîndurĭ groase). verb tranzitivpodesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipodit
| podit adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | podit | poditul | podită | podita |
| plural | podiți | podiții | podite | poditele | |
| genitiv-dativ | singular | podit | poditului | podite | poditei |
| plural | podiți | podiților | podite | poditelor | |