podit definitie

credit rapid online ifn

podít s. n. adjectivpodit

podit a. așternut cu scânduri: ulițele erau înainte podite cu grinzi de lemn. ║ n. lucrare de a podi. adjectivpodit

credit rapid online ifn

PODÍT1 s. n. Podire. – V. podi. adjectivpodit

PODÍT2, -Ă, podiți, -te, adj. (Despre încăperi) Cu pardoseală; (despre străzi) pavat (cu scânduri). – V. podi. adjectivpodit

podí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. podésc, imperf. 3 sg. podeá; conj. prez. 3 podeáscă verb tranzitivpodi

podì v. a așterne cu grinzi de lemn. (V. pod 10]. verb tranzitivpodì

PODÍ, podesc, vb. IV. Tranz. Apune podea, a acoperi sau a căptuși cu scânduri; a pardosi. ♦ A acoperi (provizoriu) cu scânduri un șanț sau o săpătură (pentru a înlesni trecerea oamenilor și a vehiculelor). – Din pod. verb tranzitivpodi

podésc v. tr. (d. pod saŭ d. sîrb. poditĭ, care vine d. pod, podea). Pardosesc, pavez cu lemn, vorbind de camere orĭ de terase (orĭ de stradele din vechime, care eraŭ pavate cu grinzĭ și scîndurĭ groase). verb tranzitivpodesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipodit

podit  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular podit poditul podi podita
plural podiți podiții podite poditele
genitiv-dativ singular podit poditului podite poditei
plural podiți podiților podite poditelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z