podgorie definitie

podgoriu a. acoperit cu podgorii: Cotnarul iubit și podgoriu AL. adjectivpodgoriu

PODGORÍU, -ÍE, podgorii, adj. (Rar) Acoperit cu vii, bogat în podgorii. – Podgorie + suf. -iu. adjectivpodgoriu

podgoríu (rar) adj. m., f. podgoríe; pl. m. și f. podgoríi adjectivpodgoriu

podgórie (podgórii), s. f.1. Regiune de deal, colin[ subalpină. – 2. Viță-de-vie, plantație de viță-de-vie. Sl. podŭgorije „vale” (Miklosich, Lexicon, 598; Cihac, II, 273; Conev 42), cf. pogorî, slov. podgorje.Der. podgorean, adj. (rar, subalpin; s. m., viticultor); podgoriu, adj. (bogat în podgorii), creație forțată la Alecsandri. substantiv femininpodgorie

podgórie f. (vsl. podŭgoriĭe, vale, d. podŭ, dedesupt [!], și gora, munte; sîrb. rus. podgorje, bg. -rie, regiune situată la poalele unuĭ munte. V. pogor). Vie mare la deal saŭ la cîmp: pin [!] Putna-s întinse podgoriĭ. – În Olt. podgór n., pl. oare = vie (NPl. Ceaur, 90 și 91). substantiv femininpodgorie

podgórie (-ri-e) s. f., art. podgória (-ri-a), g.-d. art. podgóriei; pl. podgórii, art. podgóriile (-ri-i-) substantiv femininpodgorie

podgorie f. vie pe un deal. [Slav. PODŬGORIĬE (din PODŬ, supt, și GORA, munte)]. substantiv femininpodgorie

PODGÓRIE, podgorii, s. f. 1. Zonă, de obicei deluroasă, cultivată cu plantații masive de viță-de-vie (care asigură producerea unui anumit tip de vin); regiune viticolă. 2. (Înv.) Regiune de la poalele unui munte sau ale unui deal. [Acc. și: podgórie] – Din sl. podugorije. substantiv femininpodgorie

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipodgorie

podgorie  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular podgorie podgoria
plural podgorii podgoriile
genitiv-dativ singular podgorii podgoriei
plural podgorii podgoriilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z