pocál, V. bocal. substantiv neutrupocal
pocal n. pahar: fiarbă vinul ’n cupe, spumege pocalul EM. substantiv neutrupocal
POCÁL, pocale, s. n. Vas de diferite forme și mărimi, cu deschizătură largă, folosit mai ales pentru băut. ♦ Conținutul unui pocal. [Pl. și: pocaluri. – Var.: bocál s. n.] – Din germ. Pokal, sb. bokal. substantiv neutrupocal
| pocal substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | pocal | pocalul |
| plural | pocaluri | pocalele | |
| genitiv-dativ | singular | pocal | pocalului |
| plural | pocaluri | pocalurilor | |