PLĂVÍȚ, -Ă, plăviți, -e, adj. 1. (Pop.) (Despre părul sau lâna animalelor) De culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie; (despre animale) care are părul sau lâna de culoare albă-gălbuie sau albă-argintie. 2. (Pop.; despre oameni) Cu pielea albă și cu părul blond; (despre părul oamenilor) blond; plăviu. 3. (Reg.; în sintagma) Viță plăviță = varietate de viță-de-vie cu bobul foarte deschis la culoare. – Plav (reg., despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie” < sl.) + suf. -iț. adjectivplăviț
plăviț | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | plăviț | plăvițul | plăviță | plăvița |
plural | plăviți | plăviții | plăvițe | plăvițele | |
genitiv-dativ | singular | plăviț | plăvițului | plăvițe | plăviței |
plural | plăviți | plăviților | plăvițe | plăvițelor |