plăieșíe (rar) s. f., art. plăieșía, g.-d. art. plăieșíei; pl. plăieșíi, art. plăieșíile substantiv femininplăieșie
PLĂIEȘÍE, plăieșii, s. f. (Rar; în Evul Mediu, în Țara Românească) Corpul, organizația plăieșilor. [Pr.: plă-ie-] – Plăieș + suf. -ie. substantiv femininplăieșie
plăieșie | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | plăieșie | plăieșia |
plural | plăieșii | plăieșiile | |
genitiv-dativ | singular | plăieșii | plăieșiei |
plural | plăieșii | plăieșiilor |