pluton definitie

PLUTÓN¹ s.n. 1. Subunitate mai mică decât compania. ♦ Pluton de execuție = formație militară care execută prin împușcare pe cei condamnați la moarte. 2. Grup de concurenți la o întrecere de fugă, la curse cicliste etc. care merg laolaltă. [Var. ploton s.n. / < it. plotone, cf. fr. peloton]. substantiv neutrupluton

PLUTÓN² s.n. Corp de roci intruzive, de dimensiuni foarte mari. [< germ. Pluton]. substantiv neutrupluton

PLUTÓN¹ s. n. 1. subunitate militară mai mică decât compania. 2. grup de oameni (cu ocupații comune). ◊ grup compact de concurenți la o întrecere de fugă, la curse cicliste etc. (după fr. peloton, it. plotone) substantiv neutrupluton

PLUTÓN² s. n. masă de roci magmatice intruzive, de dimensiuni mari. (< fr. pluton) substantiv neutrupluton

*plutón, V. ploton. substantiv neutrupluton

pluton n. subdiviziunea unei companii: o companie are două plutoane (= fr. peloton). substantiv neutrupluton

plotón n., pl oane (fr. peloton, d. pelote, ghem). Arm. A patra parte dintr´o companie saŭ escadron. – Pop. pluton (pol. pluton, ploton, rus. plutóng). substantiv neutruploton

PLUTON¹, plutoane, s. n. 1. Subunitate militară mai mică decât compania, alcătuită din trei sau patru grupe. ♦ Pluton de execuție = unitate militară care execută prin împușcare pe cei osândiți la moarte. ♦ P. anal. Grup de persoane cu preocupări sau ocupații comune. ♦ P. ext. Stol, pâlc. 2. Grup compact și omogen de concurenți sportivi care se află într-o anumită poziție pe parcursul unei curse de alergări, caiac-canoe, ciclism etc. [Var.: (pop.) plotón s. n.] – După fr. peloton, it. plotone. substantiv neutrupluton