plopar, plopari s. m. (adol.) ghinionist. substantiv masculinplopar
plopár m. (d. plop). Un insect [!] care trăĭéște pe sălciĭ și plopĭ (sapérda carchárias). substantiv masculinplopar
plopár s. m., pl. plopári substantiv masculinplopar
PLOPÁR, plopari, s. m. Numele a două insecte cu țârâit caracteristic care trăiesc mai ales pe plopi; scripcar (Saperda carcharias și populnea). – Plop + suf. -ar. substantiv masculinplopar
scripcar m. 1. lăutar; 2. insecta numită plopar. substantiv masculinscripcar
plopar substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | plopar | ploparul |
plural | plopari | ploparii | |
genitiv-dativ | singular | plopar | ploparului |
plural | plopari | ploparilor |