ploĭós, -oásă adj. (d. ploaĭe, ca lat. pluviosus). Plin de ploaĭe: timp, vînt ploĭos. adjectivploĭos
ploios a. 1. abundant în ploi: vreme ploioasă; 2. ce aduce ploaie: vânt ploios. adjectivploios
PLOIÓS, -OÁSĂ, ploioși, -oase, adj. Cu (multă) ploaie; în care plouă (mult), favorabil ploilor. [Pr.: plo-ios] – Ploaie + suf. -os. adjectivploios
ploios adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | ploios | ploiosul | ploioasă | ploioasa |
plural | ploioși | ploioșii | ploioase | ploioasele | |
genitiv-dativ | singular | ploios | ploiosului | ploioase | ploioasei |
plural | ploioși | ploioșilor | ploioase | ploioaselor |