Alege sensul dorit: plivit - adjectiv plivit - substantiv neutru

plivit definitie

plivít, -ă adj. Curățat de buruĭene. Fig. Cĭoplit. Adv. A vorbi plivit, a vorbi delicat (V. buruĭenos). S. n., pl. urĭ. Acțiunea de a plivi de multe orĭ: plivitu buruĭenilor. adjectiv plivit

PLIVÍT2, pliviți, -te, adj. 1. (Despre terenuri sau plante cultivate) Curățat de buruieni. 2. (Despre pomi, vie, plante) Curățat de lăstari, de cârceii, de frunzele etc. care sunt de prisos. – V. plivi. adjectiv plivit

plivít, -ă adj. Curățat de buruĭene. Fig. Cĭoplit. Adv. A vorbi plivit, a vorbi delicat (V. buruĭenos). S. n., pl. urĭ. Acțiunea de a plivi de multe orĭ: plivitu buruĭenilor. substantiv neutru plivit

plivít s. n., pl. plivíturi substantiv neutru plivit

PLIVÍT 1, plivituri, s. n. Plivire. – V. plivi. substantiv neutru plivit

pliví (plivésc, plivít), vb. – A curăța de buruieni, a curăța via, pomii. – Var. înv. plevi. Sl. plĕti, plevą, pleveši (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 263; Conev 73). – Der. pliveală (var. plevilă, pleghilă înv. plavilă), s. f. (plivire), din bg. plevilo (Conev 74); plivit, s. n. (plivire). Cf. pleavă. verb tranzitiv plivi

plivì v. a smulge bălăriile dintr´un câmp sau grădină. [Slav. PLĬEVÕ, a strânge (cf. pleavă)]. verb tranzitiv plivì

pliví (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plivésc, imperf. 3 sg. pliveá; conj. prez. 3 pliveáscă verb tranzitiv plivi

PLIVÍ, plivesc, vb. IV. Tranz. 1. A distruge buruienile de pe terenuri cultivate. ♦ A smulge, a stârpi o buruiană. 2. A tăia sau a rupe lăstarii și cârceii de prisos de la vița-de-vie sau de la pomi, folosind mijloace manuale, mecanice sau chimice. – Din bg. plevja. verb tranzitiv plivi

plivésc și (vechĭ) plevésc v. tr. (vsl. *plĭeviti, d. plĭeti-plĭevon, a culege; bg. plĭevĭy, sîrb. pleviti și pliviti, id. V. pleavă, plevilă). Zmulg [!] dintr´un loc cultivat buruĭenele vătămătoare. V. jumulesc. verb tranzitiv plivesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului plivit

plivit   adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plivit plivitul
plural pliviți pliviții
genitiv-dativ singular plivit plivitului
plural pliviți pliviților
plivit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plivit plivitul plivi plivita
plural pliviți pliviții plivite plivitele
genitiv-dativ singular plivit plivitului plivite plivitei
plural pliviți pliviților plivite plivitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z