pleter definitie

credit rapid online ifn

pléter n., pl. e (sîrb. nsl. pleter). Munt. Împletitură de nuĭele la gard. Gard de nuĭele (de alun) cu care se închide o baltă ca să nu ĭasă peștele (V. leasă). Crăngile [!] lăsate în jos la salcie orĭ la mesteacăn. substantiv neutrupleter

pléter s. n., pl. plétere substantiv neutrupleter

credit rapid online ifn

pleter n. gard de închidere a bălții unde se așează vârșele. [Serb. PLETER]. substantiv neutrupleter

PLÉTER, pletere, s. n. Gard pescăresc construit din stuf, din nuiele de alun ori de salcie și instalat de-a lungul malurilor, în albia majoră a râurilor etc., pentru a opri trecerea peștelui dintr-o baltă într-un râu. – Din sb. pleter. substantiv neutrupleter

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipleter

pleter  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pleter pleterul
plural pletere pleterele
genitiv-dativ singular pleter pleterului
plural pletere pleterelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z