PLATELÁJ s.n. Planșeu al unei șarpante. ♦ Element de construcție al suprastructurii unui pod, care susține nemijlocit calea și transmite sarcinile la grinzile podului. [< fr. platelage]. substantiv neutruplatelaj
PLATELÁJ s. n. 1. planșeu al unei șarpante. 2. element de rezistență al suprastructurii unui pod, care susține nemijlocit calea și transmite sarcinile și grinzile acestuia. (< fr. platelage) substantiv neutruplatelaj
plateláj s. n., pl. plateláje substantiv neutruplatelaj
PLATELÁJ, platelaje, s. n. Element de construcție al unui pod care susține calea podului și transmite greutatea acesteia și încărcările mobile la grinzile principale ale podului. – Din fr. platelage. substantiv neutruplatelaj
platelaj substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | platelaj | platelajul |
plural | platelaje | platelajele | |
genitiv-dativ | singular | platelaj | platelajului |
plural | platelaje | platelajelor |