reduceri si promotii 2018
Definitie plat - ce inseamna plat - Dex Online
Alege sensul dorit: plat - adjectiv plat - temporar

plat definitie

PLAT, -Ă adj. 1. Lat, turtit; neted, șes. ♦ Picior plat = picior cu talpa prea puțin scobită. 2. (Fig.) Fără expresivitate, plictisitor, banal. [Cf. fr. plat, germ. platt]. adjectiv plat

PLAT1 s. n. fiecare din felurile de mâncare ale unui mediu. (< fr. plat) adjectiv plat

PLAT2, -Ă adj. 1. lat, turtit, neted, șes. ♦ picior ~ = platfus. 2. (fig.) fără expresivitate, plictisitor, banal. (< fr. plat) adjectiv plat

plat (plátă), adj. – Plan, întins. Fr. plat. – E dubletul lui plat, s. n. (Trans., sobă, plită), din germ. Platte.Der. platitudine, s. f., din fr. platitudine; platou, s. n., din fr. plateau; platformă, s. f., din fr. plate-forme; ploatăn, s. n. (Trans., sobă, plită), din germ. Platten (Candrea). adjectiv plat

plat adj. m., pl. plați; f. plátă, pl. pláte adjectiv plat

*plat, -ă adj. (fr. plat, d. lat. pop. *plattus, probabil înrudit cu vgr. platýs, lat). Barb. Lat, turtit, neted. Fig. Ordinar, banal, fără merit: un personagiŭ plat, niște poeziĭ plate. Adv. A te exprima plat. adjectiv plat

PLAT, -Ă, plați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Lat, turtit; plan. ◊ Picior plat = malformație congenitală a piciorului care are talpa prea puțin scobită; platfus. ♦ (Despre terenuri) întins, neted, șes. 2. Fig. Lipsit de expresie sau de culoare;searbăd, fad; șters, banal. ♦ (Despre mediul înconjurător, modul de viață etc.) Mediocru, meschin; lipsit de variație, monoton. ♦ (Despre persoane) Fără personalitate, fără valoare, neinteresant, fără imaginație; prost. 3. (Sport; despre alergări atletice) Care se desfășoară pe un teren neted, special amenajat. – Din fr. plat. adjectiv plat

plat-bandă f. 1. fășie de pământ ce mărginește laturile unei grădini și care de obiceiu e garnisită cu flori, arbuști, etc.; 2. Arhit. ciubuc lat și neted. adjectiv platbandă

plaț (-țuri), s. n. – (Banat, Olt.) Loc de casă. Germ. Platz (Scriban), cf. sb. plac. temporar plaț

plaț n., pl. urĭ (germ. platz, de unde și sîrb. plac. V. pĭață). Olt. Ban. Loc în oraș p. casă: mĭ-am cumpărat plaț ca să-mĭ fac o casă. temporar plaț

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului plat

plat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plat platul pla plata
plural plați plații plate platele
genitiv-dativ singular plat platului plate platei
plural plați plaților plate platelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z