PLASTOMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea plasticității corpurilor. ♦ Aparat pentru determinarea calității glutenului umed. [< fr. plastomètre, cf. gr. plastikos – plastic, metron – măsură]. substantiv neutruplastometru
PLASTOMÉTRU s. n. 1. aparat pentru determinarea plasticității corpurilor. 2. aparat pentru determinarea calității glutenului umed. (< fr. plastomètre) substantiv neutruplastometru
PLASTOMÉTRU, plastometre, s. n. Instrument pentru determinarea calității glutenului umed. – Din fr. plastomètre. substantiv neutruplastometru
plastometru substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | plastometru | plastometrul |
plural | plastometre | plastometrele | |
genitiv-dativ | singular | plastometru | plastometrului |
plural | plastometre | plastometrelor |