PLASMÓN s.m. Particulă fictivă cu ajutorul căreia este descrisă mișcarea de ansamblu a purtătorilor de sarcină (electroni sau ioni) dintr-o plasmă. [Cf. germ. Plasmon, fr. plasmon]. substantiv masculinplasmon
PLASMÓN s. m. 1. particulă fictivă cu care este descrisă mișcarea de ansamblu a purtătorilor de sarcină (electroni sau ioni) dintr-o plasmă. 2. plasmotip. (< germ. Plasmon, fr. plasmon) substantiv masculinplasmon
plasmón (particulă) s. m., pl. plasmóni substantiv masculinplasmon
plasmon substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | plasmon | plasmonul |
plural | plasmoni | plasmonii | |
genitiv-dativ | singular | plasmon | plasmonului |
plural | plasmoni | plasmonilor |