PLANTÁR, -Ă adj. Al tălpii piciorului. [Cf. fr. plantaire]. adjectivplantar
PLANTÁR, -Ă adj., s. m. (mușchi) al tălpii piciorului. (< fr. plantaire) adjectivplantar
plantár adj. m., pl. plantári; f. plantáră, pl. plantáre adjectivplantar
PLANTÁR, -Ă, plantari, -e, adj. (Med.) Al tălpii piciorului, referitor la talpa piciorului. – Din fr. plantaire. adjectivplantar
plantar adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | plantar | plantarul | plantară | plantara |
plural | plantari | plantarii | plantare | plantarele | |
genitiv-dativ | singular | plantar | plantarului | plantare | plantarei |
plural | plantari | plantarilor | plantare | plantarelor |