plancton definitie

credit rapid online ifn

PLANCTÓN s.n. Totalitatea ființelor vii (plante și animale) care plutesc libere în mări și lacuri. ♦ Plancton atmosferic = ansamblul particulelor solide și lichide care se găsesc în suspensie în atmosferă. [Pl. -nuri. / < fr. plancton, germ. Plankton, cf. gr. planktonrătăcitor]. substantiv neutruplancton

PLANCTÓN s. n. totalitatea (micro)organismelor care plutesc libere în pătura superficială a apelor. ♦ ~ atmosferic = amsamblul particulelor solide și lichide în suspensie în atmosferă. (< fr. plancton) substantiv neutruplancton

credit rapid online ifn

*planctón n., pl. inuz. urĭ saŭ oane (vgr. planktós, -ón, rătăcitor). Zool. Masă de vietățĭ care plutesc în apa măriĭ. substantiv neutruplancton

planctón (planc-ton) s. n. substantiv neutruplancton

PLANCTÓN s. n. Biocenoză alcătuită din organismele mărunte care plutesc în masa apei. ◊ Plancton atmosferic = ansamblul particulelor solide și lichide care se găsesc în suspensie în atmosferă. – Din fr. plancton. substantiv neutruplancton

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiplancton

plancton  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plancton planctonul
plural planctonuri planctonurile
genitiv-dativ singular plancton planctonului
plural planctonuri planctonurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z