reduceri si promotii 2018
Definitie planator - ce inseamna planator - Dex Online

planator definitie

PLANATÓR s.n. Piesă componentă a unei matrițe pentru ambutisarea tablei, care presează marginea acesteia spre a împiedica formarea cutelor. ♦ Ciocan folosit pentru a face plană fața unui obiect. [< plana + -tor]. substantiv neutru planator

PLANATÓR s. n. piesă componentă a unei matrițe pentru ambutisarea tablei, care presează marginea acesteia spre a împiedica formarea cutelor. ◊ ciocan pentru a face plană fața unui obiect. (< plana + -tor) substantiv neutru planator

planatór s. n., pl. planatoáre substantiv neutru planator

PLANATÓR, planatoare, s. n. Piesă componentă a unei matrițe pentru tablă, în formă de placă sau de inel, rigidă sau elastică, care presează marginea tablei pentru a împiedica formarea cutelor în timpul prelucrării ei. ♦ Ciocan cu o formă specială, folosit pentru a face plană suprafața unui obiect. – Plana2 + suf. -tor. substantiv neutru planator

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului planator

planator   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular planator planatorul
plural planatoare planatoarele
genitiv-dativ singular planator planatorului
plural planatoare planatoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z