reduceri si promotii 2018
Definitie planșă - ce inseamna planșă - Dex Online

planșă definitie

plîng, plîns, a plînge v. intr. (lat. plángere, a lovi, a plînge, it. piángere și piágnere, pv. planher, fr. plaindre, sp. plañir. V. plagă). Vărs lacrămĭ [!] de durere saŭ de întristare: copiiĭ plîng și rîd foarte ușor. A-țĭ plînge sufletu saŭ inima, a jăli adînc. V. tr. Jălesc [!], regret perderea [!]: toată țara l-a plîns pe Ștefan cel Mare. Compătimesc, deplor: te plîng de starea în care aĭ ajuns! V. refl. Mă jăluĭesc, îmĭ exprim durerea saŭ întristarea: bolnavu se plîngea de durerĭ la coaste. Mă jăluĭesc, reclam: păgubașu s´a plîns la poliție de furtu a căruĭ victimă a fost. adjectiv plîng

PLÂNS2, -Ă, plânși, -se, adj. Care a plâns, care poartă urme de lacrimi. ♦ (Despre glas) Plângăreț (2). – V. plânge. adjectiv plâns

PLÁNȘĂ s.f. 1. Coală, foaie (mare) de hârtie care cuprinde un desen (tehnic). 2. Reproducere cu ajutorul tiparului a unui desen sau a unei picturi. 3. Fiecare dintre plăcile de beton ale pavajului unei șosele. [< fr. planche]. substantiv feminin planșă

PLÁNȘĂ s. f. 1. foaie de hârtie care cuprinde un desen (tehnic). 2. reproducere cu ajutorul tiparului a unui desen, a unei picturi. 3. fiecare dintre plăcile de beton ale pavajului unei șosele. 4. (sport) bandă specială de lemn în formă de schi mai scurt, care permite unei persoane deplasarea, prin tractare, pe suprafața apei. (< fr. planche) substantiv feminin planșă

*plánșă f., pl. e (fr. planche, scîndură, d. lat. planca). Placă de metal saŭ de lemn pe care gravoru a gravat ceva. Stampă scoasă cu această placă. substantiv feminin planșă

plánșă s. f., art. plánșa, g.-d. art. plánșei; pl. plánșe substantiv feminin planșă

planșă f. 1. suprafața plană din lemn sau metal pe care s’a gravat o figură, un desen; 2. stampă scoasă pe această planșă: operă ornată cu planșe (= fr. planche). substantiv feminin planșă

PLÁNSĂ, planșe, s. f. 1. Foaie de hârtie (mai groasă) cu reproduceri de desene, fotografii sau picturi, folosită ca ilustrație într-o carte; carton cu desene sau cu fotografii, care servește ca material didactic (la predarea științelor naturale). ♦ Coală, foaie mare de hârtie pe care s-a executat un desen tehnic, o hartă etc.; desen tehnic executat pe o astfel de coală. 2. Placă de metal sau de lemn în care se sapă litere, note muzicale etc. spre a fi folosită în gravură. 3. Fiecare dintre plăcile de beton ale pavajului unei șosele, limitată de rosturile de dilatație. – Din fr. planche. substantiv feminin plansă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului planșă

planșă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular planșă planșa
plural planșe planșele
genitiv-dativ singular planșe planșei
plural planșe planșelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z