piuire definitie

credit rapid online ifn

piui, piui v. i. (intl.) a mărturisi. verbpiui

píuĭ și -ĭésc, a v. intr. (imit. ca și chiuĭ). Munt. Piscuĭ, fac piŭ-piŭ, vorbind de puiĭ de păsărĭ. verbpiuĭ

credit rapid online ifn

piuí (a ~) (pi-u-) vb., ind. prez. 3 píuie, imperf. 3 sg. piuiá; conj. prez. 3 să píuie verbpiui

piuì v. 1. a striga, vorbind de pui de păsări; 2. a da un sunet ascuțit. [Onomatopee: piu piu !]. verbpiuì

PIUÍ, pers. 3 piuie, vb. IV. Intranz. (Despre păsări, mai ales despre puii păsărilor) A scoate piuituri; a piscui. ♦ (Mai ales despre un corp care străbate aerul cu viteză) A șuiera, a țiui. [Pr.: pi-u-] – Din piu. verbpiui

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipiuire

piuire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular piuire piuirea
plural piuiri piuirile
genitiv-dativ singular piuiri piuirii
plural piuiri piuirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z