pitoresc definitie

PITORÉSC, -EÁSCĂ adj. Care impresionează prin bogăția coloritului și varietatea formei; încântător, minunat; (p. ext.) care încântă ochiul prin ținută, mișcare, culoare. ♦ (Despre stil) Variat, colorat, bogat în imagini, în expresii. [Cf. fr. pittoresque, it. pittoresco]. adjectivpitoresc

PITORÉSC, -EÁSCĂ I. adj. care impresionează, încântă privirile prin varietatea formelor și bogăția coloritului; încântător, minunat. ◊ (despre limbă, stil) variat, colorat, bogat în imagini, expresiv. II. s. n. ceea ce este pitoresc. (< it. pittoresco, fr. pittoresque) adjectivpitoresc

*pitorésc, -éscă și -eáscă adj. (it. pittoresco, d. pittóre, pictor). De un aspect sălbatic și plăcut tot odată, vorbind de aspectu naturiĭ: o vale pitorească. Fig. Original și plăcut în descriere: stil pitoresc. S. n. Calitate pitorească: pitorescu unuĭ tabloŭ. Adv. În mod pitoresc: a scrie pitoresc. V. pictural. adjectivpitoresc

pitorésc² s. n. adjectivpitoresc

pitorésc¹ adj. m., f. pitoreáscă; pl. m. și f. pitoréști adjectivpitoresc

pitoresc a. 1. care produce un mare efect într’un tablou: grup pitoresc; 2. propriu a fi pictat, ce poate procura un subiect de tablou: peizaj pitoresc; 3 fig. care depinge spiritului: stil pitoresc. ║ n. pitorescul unui sit. adjectivpitoresc

PITORÉSC, -EÁSCĂ, (1) pitorești, adj., (2) s. n. 1. Adj. Care impresionează prin ineditul elementelor componente, aspect, formă, colorit etc. ♦ (Despre stil și limbă) Plastic, bogat în imagini, colorat, viu, expresiv. 2. S. n. Ceea ce este pitoresc. – Din it. pittoresco, fr. pittoresque. adjectivpitoresc