piróșcă (piróște), s. f. – Un fel de pateu cu carne sau cu brînză. Pol. pirozek, pirozka, rus. pirozok (Cihac, II, 257). substantiv femininpiroșcă
piróșcă f., pl. ște, ștĭ și șce, șcĭ (rus. pirožók, gen. -žká, dim. d. piróg, piroșcă; pol. pirožk, gen. -žka). Prăjitură compusă din carne tocată saŭ brînză învălită [!] într´o foaĭe de cocă (nu de aluat), de ordinar în formă de jumătate de roată saŭ și rătundă [!] (fr, pâté). V. brînzoaĭcă. substantiv femininpiroșcă
!piróșcă (reg.) s. f., g.-d. art. piróștii; pl. piróști substantiv femininpiroșcă
piroșcă f. plăcintioară în colțuri ce țăranii fac la lăsatul secului de brânză. [Rus. PIROJOKŬ]. substantiv femininpiroșcă
PIROȘCĂ, piroști, s.f. În bucătăria rusească, pateuri sau plăcințele umplute divers, picante sau dulci, servite la bors, ca antreu cald sau ca desert; fr. pirojki; engl. piroshki; germ. Piroschki. substantiv femininpiroșcă
PIRÓȘCĂ, piroști, s. f. (Reg.) Colțunaș umplut cu came, cartofi, brânză, manneladă etc. [Pl. și: piroște] – Din rus. pirožki, ucr. pyrižky. substantiv femininpiroșcă
piroșcă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | piroșcă | piroșca |
plural | piroște | piroștile | |
genitiv-dativ | singular | piroști | piroștii |
plural | piroști | piroștelor |