PIRIMIDÍNĂ, pirimidíne, s. f. 1. Bază slabă organică cu miros penetrant, C4H2N2. 2. Derivat al pirimidinei (1.). ◊ (în particular) Bază (ca citozina, timina sau uracilul) care intră în compoziția acidului dezoxiribonucleic sau a acidului ribonucleic. (terminolog. științif., transf. din piridină) [MW] substantiv femininpirimidină
pirimidină | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | pirimidină | pirimidina |
plural | pirimidine | pirimidinele | |
genitiv-dativ | singular | pirimidine | pirimidinei |
plural | pirimidine | pirimidinelor |