pirat definitie

credit rapid online ifn

PIRÁT s.m. Hoț, tâlhar care străbate mările pentru a jefui, a prăda. V. corsar. ♦ Navă pirată = Navă armată al cărei echipaj săvârșește acte de piraterie. ♦ Cel care săvârșește acte de piraterie. ♦ Cel care săvârșește acte de piraterie aeriană. ♦ (Fig.) Individ fără scrupule, care se îmbogățește prin jaf etc. [< fr. pirate, it., lat. pirata]. substantiv masculinpirat

PIRÁT I. s. m. cel care săvârșește acte de piraterie. II. adj. stație ~ = stație radiofonică clandestină; navă ~ = navă armată al cărei echipaj săvârșește acte de piraterie. (< fr. pirate, lat. pirata, gr. pirates) substantiv masculinpirat

credit rapid online ifn

*pirát m. (vgr. peirátes, lat. pirata). Corsar, tîlhar de mare: pirațiĭ din nordu Africiĭ infestară mult timp Mediterana. Fig. Individ care se îmbogățește saŭ atacă pin [!] mijloace tîlhăreștĭ: pirațiĭ preseĭ. substantiv masculinpirat

pirát s. m., pl. piráți substantiv masculinpirat

pirat m. cel ce colindă mările spre a fura și jefui. substantiv masculinpirat

PIRÁT, pirați, s. m. Persoană care se îndeletnicește cu pirateria, care comite acte de piraterie; hoț de mare, corsar. ◊ Pirat al aerului = persoană care comite infracțiunea de piraterie aeriană. ♦ Fig. Individ fară scrupule, care se îmbogățește prin jaf, tâlhărie etc. – Din fr. pirate. substantiv masculinpirat

pirat I. s. m. pl. pirați (intl.) polițist. II. adj. (pub.) neautorizat, ilegal, clandestin. substantiv masculinpirati

radio-pirat, radiouri-pirat s. n. (pub.) post de radio clandestin. substantiv masculinradiopirat

știre-pirat expr. (pub.) 1. știre neautorizată / neoficială. 2. știre falsă. substantiv masculinștirepirat

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipirat

pirat  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pirat piratul
plural pirați pirații
genitiv-dativ singular pirat piratului
plural pirați piraților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z