pintru definitie

credit rapid online ifn

2) î́ntru prep. (lat. ĭntro [ca și´n introduc]; it. sp. pg. (d)entro ca și rom. dintru și pintru, compuse tot ale luĭ întru). În (înainte de un și o): într´un an, într´o zi, nicĭ într´un loc (dar în nicĭ un loc). În alte cazurĭ, în limba vorbită, nu se maĭ întrebuințează. Numaĭ literațiĭ zic: întru tot, întru toate, cred întru Domnu (Iĭsus Hristos) îld. în tot, în toate, cred în Domnu. Într´una, continuŭ, mereŭ, în șir. Întru cît, în ceĭa ce (de ex., întru cît privește cheltuĭelile, le voĭ suporta eŭ), fiind-că (de ex., mă adresez ție, întru cît eștĭ competent). Întru cît-va, oare-cum, pînă la un punct: mă temeam întru cît-va. temporarîntru

píntru prep. (din pe și întru, ca dintru din de și întru. V. pintre, pin 2, prin, din, dintru). Pin, înaintea unor pronume care încep cu vocală (din care cauză se face eliziune), ca: al, însu, însa [= dînsu, dînsa], altu, alta, unu, una, o]: pintr´al nostru, pintr´insu, pintr´una). Pentru: pintru mine. – În vest pîntru, întocmaĭ ca și cu pintre, pîntre. Vezĭ la pintre. temporarpintru

credit rapid online ifn

píntru prep. (din pe și întru, ca dintru din de și întru. V. pintre, pin 2, prin, din, dintru). Pin, înaintea unor pronume care încep cu vocală (din care cauză se face eliziune), ca: al, însu, însa [= dînsu, dînsa], altu, alta, unu, una, o]: pintr´al nostru, pintr´insu, pintr´una). Pentru: pintru mine. – În vest pîntru, întocmaĭ ca și cu pintre, pîntre. Vezĭ la pintre. temporarpintru

péntru prep. cu ac. (din pe și întru, de unde s´a făcut pintru [vechĭ printru, din pre-întru], cum se zice în est, și pîntru, cum se zice în vest. Pentru [vechĭ prentru] e o formă dialectală veche și nu e maĭ bună de cît [!] pintru. E acelașĭ caz cu dintre, dintru, din și dintre, din; pintre, pintru, pin și pîntre, pîn). 1. În folosu orĭ favoarea: a muri pentru patrie, fac asta pentru tine, toate voturile eraŭ pentru el (V. contra). 2. Față de, în comparațiune cu, relativ cu: era cam puțină mîncare pentru foamea luĭ, greutatea era prea mare pentru el. 3. Pentru acest motiv, din această pricină, de asta, de aceĭa, fiind-că: pentru asta te rog, pentru lene te bat, pentru lenea ta, pentru că eștĭ leneș; araŭ puțin pentru neputință (N. Cost. 2, 34). Pentru ce ? de ce, din ce cauză, pentru care motiv? Pentru că, fiind-că, din această cauză, pentru motivu că. Pentru ca să, ca să: pentru ca să știŭ. (Acest p. ca să e inelegant și e înlocuit de simplu ca să orĭ pentru a: ca să știŭ, p. a ști. Numaĭ cu o incidentă se poate zice: pentru ca, fără nicĭ o grijă, să plecăm). Vechĭ și pentru să: pentru să scoată banĭ (N. Cost. 2, 34). temporarpentru

péntru prep. cu ac. (din pe și întru, de unde s´a făcut pintru [vechĭ printru, din pre-întru], cum se zice în est, și pîntru, cum se zice în vest. Pentru [vechĭ prentru] e o formă dialectală veche și nu e maĭ bună de cît [!] pintru. E acelașĭ caz cu dintre, dintru, din și dintre, din; pintre, pintru, pin și pîntre, pîn). 1. În folosu orĭ favoarea: a muri pentru patrie, fac asta pentru tine, toate voturile eraŭ pentru el (V. contra). 2. Față de, în comparațiune cu, relativ cu: era cam puțină mîncare pentru foamea luĭ, greutatea era prea mare pentru el. 3. Pentru acest motiv, din această pricină, de asta, de aceĭa, fiind-că: pentru asta te rog, pentru lene te bat, pentru lenea ta, pentru că eștĭ leneș; araŭ puțin pentru neputință (N. Cost. 2, 34). Pentru ce ? de ce, din ce cauză, pentru care motiv? Pentru că, fiind-că, din această cauză, pentru motivu că. Pentru ca să, ca să: pentru ca să știŭ. (Acest p. ca să e inelegant și e înlocuit de simplu ca să orĭ pentru a: ca să știŭ, p. a ști. Numaĭ cu o incidentă se poate zice: pentru ca, fără nicĭ o grijă, să plecăm). Vechĭ și pentru să: pentru să scoată banĭ (N. Cost. 2, 34). temporarpentru

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipintru

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z