pingelire definitie

credit rapid online ifn

pingelíre s. f., g.-d. art. pingelírii; pl. pingelíri substantiv femininpingelire

PINGELÍRE, pingeliri, s. f. Acțiunea de a pingeli și rezultatul ei. – V. pingeli. substantiv femininpingelire

credit rapid online ifn

pingelí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pingelésc, imperf. 3 sg. pingeleá; conj. prez. 3 pingeleáscă verb tranzitivpingeli

PINGELÍ, pingelesc, vb. IV. Tranz. A pune sau a face să pună pingele la o încălțăminte (uzată); a tălpui. – Din pingea. verb tranzitivpingeli

pingelésc v. tr. (d. pingele). Pun pingele, pun tălpĭ noĭ: îmĭ pingelesc ghetele. Fig. Fam. Înșel, escrochez. Cp. cu boĭesc, căptușesc, încalț. verb tranzitivpingelesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipingelire

pingelire  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pingelire pingelirea
plural pingeliri pingelirile
genitiv-dativ singular pingeliri pingelirii
plural pingeliri pingelirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z