Alege sensul dorit: piersic - substantiv masculin piersic - temporar piersic - verb tranzitiv

piersic definitie

piérsic (piérsici), s. m. – Specie de pom fructifer (Prunus persica). – Var. înv. chiarsic, chiarsăc, mold. persic (și der.). Mr., megl. chiarsic. Lat. (malus) pĕrsĭcus (Diez, I, 314; Candrea-Dens., 1387; REW 6429), cf. it. pesca, calabr. p(i)ersica, prov. persega, fr. pêche, sp. prisco (varietate de piersică), port. pecego, basc. mersika.Der. piersică, s. f. (fructul piersicului), cf. alb. pieškë (Philippide, II, 651); piersiciu, adj. (de culoarea piersicii). Rut. persyk provine din rom. (Candrea, Elemente, 406), ca și, probabil, rus. persik (părerea lui Sanzewitsch 207, cum că rom. ar proveni din rusă, nu e probabilă). substantiv masculin piersic

PIÉRSIC, piersici, s. m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu flori trandafirii sau albe și cu fructe mari, sferice (Persica vulgaris).Expr. (Pop. și fam.) A o lua (sau a o aduce, a umbla, a se da) pe după piersic = a spune (ceva) pe ocolite; a căuta un subterfugiu, a se eschiva. – Lat. persicus. substantiv masculin piersic

a o lua pe după piersic expr. (pop.) a spune (ceva) pe ocolite; a căuta un subterfugiu. substantiv masculin aoluapedupăpiersic

a o aduce pe după piersic expr. (pop.) a spune (ceva) pe ocolite; a se eschiva, a căuta subterfugii substantiv masculin aoaducepedupăpiersic

1) pérsic (est) și pĭérsic (vest) m. (lat. pĕrsĭcus, din Persia, persic). Un fel de cais cu frunzele lungĭ ca ale migdaluluĭ și dințate (prunus [saŭ amýgdalus] pérsica saŭ pérsica vulgáris). – Și -cár (ChN. 2, 14. Munt. vest). – În Eŭropa a fost adus din Persia, dar e originar din nordu Chineĭ. Frunzele luĭ îs potolitoare, ĭar pomu întreg (și maĭ ales sîmburiĭ), conține acid cianidric. temporar persic

1) pĭérsic, -ă, -íŭ V. persic, -ă, -íŭ. temporar pĭersic

piérsic s. m., pl. piérsici temporar piersic

piersic m. mic arbore din fam. rozaceelor, adus din Persia (dar originar din China), se cultivă și în grădinile noastre (Prunus persica). [Lat. PERSICUS]. temporar piersic

a umbla pe după piersic expr. (pop.) a spune (ceva) pe ocolite; a se eschiva, a căuta un subterfugiu. temporar aumblapedupăpiersic

2) pĭérsic, a v. tr. (d. pĭersică s. f., ca și măr din „a bate măr”). Munt. vest. Fam. Bat măr, lovesc pe cineva lăsîndu-l vînătăĭ (cam ca pe coaja persicelor [!] și merelor lovite): fugițĭ, că vă pĭersic (CL. 1910, 543). V mecesc. verb tranzitiv pĭersic

piersicá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 piérsică verb tranzitiv piersica

piersicà v. fam. a bate strașnic. [Lit. a bate piersic: cf. a bate măr]. verb tranzitiv piersicà

piersicá (píersic, piersicát), vb. – A lovi, a bate tare. – Var. pierseca. Lat. persĕcāre „a extermina” (Bogrea, Dacor., I, 249; REW 6425a; Rosetti, I, 170). Der. din piersică (Tiktin; Spitzer, Dacor., III, 654; cf. Bogrea, Dacor., IV, 841) nu e probabilă. verb tranzitiv piersica

PIERSICÁ, piersic, vb. I. Tranz. (Pop.) A bate tare pe cineva; p. restr. a urzica, a bășica. – V. piersică. verb tranzitiv piersica

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului piersic

piersic   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular piersic piersicul
plural piersici piersicii
genitiv-dativ singular piersic piersicului
plural piersici piersicilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z