pielicícă / pieliceá (pop.) s. f., art. pielicíca / pieliceáua, g.-d. art. pielicélei; pl. pielicéle, art. pielicélele substantiv feminin pielicică
PIELICÍCĂ, -EÁ, pielicele, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui piele; pielișoară, pielușică. ♦ Blăniță de miel în special cea provenită de la mieii de rasă caracul. [Var.: pielcícă, -eá s. f.] – Piele + suf. -icică. – Pielicică: cu schimbare de suf. substantiv feminin pielicică
| pielicea | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | pielicea | pieliceaua |
| plural | pielicele | pielicelele | |
| genitiv-dativ | singular | pielicele | pielicelei |
| plural | pielicele | pielicelelor | |