reduceri si promotii 2018
Definitie pichet - ce inseamna pichet - Dex Online
Alege sensul dorit: pichet - substantiv masculin pichet - substantiv neutru

pichet definitie

PICHÉT s.m. Țăruș de lemn folosit pentru a marca un punct (la o aliniere, pe un traseu etc.). [< fr. piquet]. substantiv masculin pichet

PICHÉT3 I. s. n. 1. (în trecut) punct întărit la frontiera unei țări unde stă de pază un detașament de grăniceri. ◊ mic detașament de soldați destinat să fie folosit în primul rând în caz de pericol. o~ de incendiu = subunitate de pompieri organizată în cadrul unei instituții sau întreprinderi. 2. ~ de grevă = detașament de greviști, care, stând la poarta întreprinderilor sau a instituțiilor, previn pe cei din afară de declararea grevei și împiedică pe spărgătorii de grevă să acționeze. II. s. m. țăruș de lemn pentru a marca un punct (pe un traseu etc.). (< fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket) substantiv masculin pichet

pichét1 (țăruș) s. m., pl. pichéți substantiv masculin pichet

pichét2 (joc de cărți, țesătură) s. n. substantiv masculin pichet

pichét3 (unitate militară) s. n., pl. pichéte substantiv masculin pichet

PICHÉT3, (I) pichete, s. n., (II) picheți, s. m. I. S. n. 1. Subunitate însărcinată cu asigurarea securității trupelor aflate în marș sau în staționare. 2. (Adesea urmat de determinarea „de grăniceri”) Subunitate însărcinată în trecut cu paza unui sector al frontierei. ♦ Clădire în care își avea sediul această subunitate. 3. Corp organizat (de militari sau de civili) însărcinat cu apărarea sau cu paza unui obiectiv important, cu stingerea incendiilor într-o întreprindere etc. ♦ (În sintagma) Pichet de grevă = grup de greviști care stau la poarta întreprinderii lor pentru a preveni pe cei din afară despre declanșarea grevei și pentru a împiedica pătrunderea în întreprindere a spărgătorilor de grevă. II. S. m. Țăruș de lemn sau de metal care se înfige în pământ pentru a marca un punct al unei alinieri sau al unui traseu, locul unde urmează să fie plantat un puiet de arbore etc. – Din fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket. substantiv masculin pichet

PICHÉT1 s.n. Țesătură de bumbac cu două urzeli diferite. [Pl. -turi, -te. / < fr. piqué]. substantiv neutru pichet

PICHÉT2 s.n. Numele unui joc de cărți. [< fr. piquet]. substantiv neutru pichet

PICHÉT4 s. n. rachiu de drojdie îndoit cu apă. ◊ vin de calitate proastă. (< fr. piquette) substantiv neutru pichet

PICHÉT2 s. n. numele unui joc de cărți care se joacă (în doi) cu 32 de cărți. (< fr. piquet) substantiv neutru pichet

pichet n. 1. mic detașament de soldați; 2. joc cu 32 de cărți. [Rus. PIKETŬ, (din fr. piquet)]. substantiv neutru pichet

PICHÉT3 s.n. 1. (În trecut) Punct întărit la frontiera unei țări unde stă de pază un detașament de grăniceri. ♦ Mic detașament de soldați destinat să fie folosit în primul rând în caz de pericol. ◊ Pichet de incendiu = subunitate de pompieri organizată în cadrul unei instituții sau întreprinderi. 2. Pichet de grevă = detașament de muncitori greviști, care, stând la poarta întreprinderilor, previn pe muncitorii din afară de declararea grevei și împiedică pe spărgătorii de grevă să acționeze. [Pl. -te, -turi. / < fr. piquet, cf. germ. Pikett]. substantiv neutru pichet

PICHÉT4 s.n. Rachiu de drojdie îndoit cu apă. ♦ (p. ext.) Vin de calitate proastă, contrafăcut. [< fr. piquette]. substantiv neutru pichet

PICHÉT1 s. n. țesătură deasă cu două urzeli diferite, cu desene în relief. (< fr. piqué) substantiv neutru pichet

pichet n. un fel de materie de pânză. [Rus. PIKETŬ (din fr. piqué)]. substantiv neutru pichet

PICHÉT1 s. n. Numele unui joc de cărți care se joacă (în două persoane) cu treizeci și două de cărți. – Din fr. piquet. substantiv neutru pichet

PICHÉT3 I. s. n. 1. (în trecut) punct întărit la frontiera unei țări unde stă de pază un detașament de grăniceri. ◊ mic detașament de soldați destinat să fie folosit în primul rând în caz de pericol. o~ de incendiu = subunitate de pompieri organizată în cadrul unei instituții sau întreprinderi. 2. ~ de grevă = detașament de greviști, care, stând la poarta întreprinderilor sau a instituțiilor, previn pe cei din afară de declararea grevei și împiedică pe spărgătorii de grevă să acționeze. II. s. m. țăruș de lemn pentru a marca un punct (pe un traseu etc.). (< fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket) substantiv neutru pichet

1) pichét n., pl. urĭ și e (rus. pikét, îld. piké, d. fr. piqué, care vine d. piquer, a împunge [cu acu, de ex.]). Un fel de pînză de bumbac compusă din doŭă țesăturĭ aplicate una pe alta și unite pin [!] împunsăturĭ (fr. piqué) care formează pe o parte niște desemne [!] de ordinar pătrate, ĭar pe cea-laltă parte niște firicele micĭ care-ĭ daŭ un aspect mițos. substantiv neutru pichet

2) *pichét n., pl. e (fr. piquet, par, țăruș, d. rus. pikét și bekét, turc. beket). Baracă (căsuță) în care staŭ de pază soldațiĭ la frontieră. (Pop. bechet). Mic număr de soldațĭ gata să pornească la primu ordin: pichetu de incendiŭ. Un joc cu 32 de cărțĭ între 2, 3 saŭ patru inșĭ. substantiv neutru pichet

PICHÉT2 s. n. Țesătură deasă de bumbac, de mătase sau din fibre sintetice, făcută cu două urzeli diferite, dintre care cea de la suprafață formează un desen (geometric) în relief. – Din fr. pique. substantiv neutru pichet

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului pichet

pichet   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pichet pichetul
plural picheți picheții
genitiv-dativ singular pichet pichetului
plural picheți picheților
pichet   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pichet pichetul
plural picheți picheții
genitiv-dativ singular pichet pichetului
plural picheți picheților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z