PETÍȚIE s.f. Cerere scrisă adresată unei autorități. [Gen. -iei, var. petițiune s.f. / cf. fr. pétition, lat. petitio]. substantiv feminin petiție
PETÍȚIE s. f. cerere scrisă adresată unei autorități. (< fr. petition, lat. petitio) substantiv feminin petiție
petíție (-ți-e) s. f., art. petíția (-ți-a), g.-d. art. petíției; pl. petíții, art. petíțiile (-ți-i-) substantiv feminin petiție
PETÍȚIE, petiții, s. f. Cerere scrisă adresată de către un cetățean sau un grup de persoane unei autorități privind drepturi, interese personale sau publice. [Var.: (înv.) petițiúne s. f.] – Din fr. pétition. substantiv feminin petiție
*petițiúne f. (lat. petitio, -ónis, d. pétere, a cere, a ataca. V. pețesc, a-petit, com- și re-petent). Cerere scrisă adresată uneĭ autoritățĭ: a ți se pune o petițiune la dosar (a nu i se da curs). Ret. Petițiunea principiuluĭ, raționament vițios pin [!] care considerĭ adevărat tocmaĭ ceĭa ce trebuĭe să fie demonstrat. – Ob. -íție. substantiv feminin petițiune
petiți(un)e f. 1. cerere în scris adresată unei autorități: 2. petițiune de principiu, raționament fals prin care se dă ca probă ceeace trebue probat. substantiv feminin petițiune
petiție | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | petiție | petiția |
plural | petiții | petițiile | |
genitiv-dativ | singular | petiții | petiției |
plural | petiții | petițiilor |