pescuitor definitie

credit rapid online ifn

pescuitór (-cu-i-) s. m., pl. pescuitóri substantiv masculin și femininpescuitor

pescuitor m. cel ce pescuește; fig. pescuitor de amoruri AL. substantiv masculin și femininpescuitor

credit rapid online ifn

PESCUITÓR, -OÁRE, pescuitori, -oare, s. m. și f. 1. (înv. la f.) Persoană care pescuiește (1); spec. pescar (I). Pescuitor de perle.Expr. Pescuitor în apă tulbure = persoană care profită de situațiile încordate, neclare pentru a trage foloase personale. 2. Fig. (Fam.) Persoană care caută cu insistență să obțină ceva; vânător. [Pr.: -cu-i-] – Pescui + suf. -tor. substantiv masculin și femininpescuitor

pescuitoáre (înv.) (-cu-i-) s. f., g.-d. art. pescuitoárei; pl. pescuitoáre substantiv masculin și femininpescuitoare

pescuitor în ape tulburi expr. 1. om cu preocupări dubioase, om cu intenții necurate. 2. persoană care instigă la tulburarea ordinii publice, la conflict între facțiuni politice rivale. substantiv masculin și femininpescuitorînapetulburi

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipescuitor

pescuitor  substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pescuitor pescuitorul pescuitoare pescuitoarea
plural pescuitori pescuitorii pescuitoare pescuitoarele
genitiv-dativ singular pescuitor pescuitorului pescuitoare pescuitoarei
plural pescuitori pescuitorilor pescuitoare pescuitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z