pescuire definitie

credit rapid online ifn

pescuíre s. f., g.-d. art. pescuírii; pl. pescuíri substantiv femininpescuire

PESCUÍRE, pescuiri, s. f. Acțiunea de a pescui și rezultatul ei. – V. pescui. substantiv femininpescuire

credit rapid online ifn

pescui, pescuiesc v. t. 1. a face rost de ceva greu de obținut. 2. a fura. 3. a acosta, a agăța. 4. a fi arestat. 5. (șc.) a copia. verb tranzitivpescui

pescuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pescuiésc, imperf. 3 sg. pescuiá; conj. prez. 3 pescuiáscă verb tranzitivpescui

pescuì v. 1. a prinde pești sau alte animale acvatice; 2. a scoate din mare: a pescui mărgean; 3. fig. a pescui în apă turbure, a trage foloase din neorânduelile altora. verb tranzitivpescuì

PESCUÍ, pescuiesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A prinde pește (1) sau alte animale acvatice (comestibile), de obicei cu ajutorai unor instrumente speciale; a se îndeletnici cu prinderea peștelui sau a altor animale de apă, a pescări. ♦ Expr. A pescui în apă tulbure = a profita de o situație încordată sau confuză pentru a trage foloase personale. 2. Tranz. A scoate pe cineva sau ceva din apă (pentru a salva, a recupera). 3. Tranz. Fig. (Fam.) A face rost de ceva greu de obținut. ♦ (Arg.) A acosta pe cineva; a agăța. – Din pește (după pescar). verb tranzitivpescui

pescuĭésc v. tr. (d. pește saŭ pescar). Prind pește saŭ alte animale acŭatice. Scot din apă saŭ prind pe apă: s´a pescuit un cadavru. A pescui în apă tulbure, a trage foloase din dezordinile altora. – Și pă- (est). verb tranzitivpescuĭesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipescuire

pescuire  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pescuire pescuirea
plural pescuiri pescuirile
genitiv-dativ singular pescuiri pescuirii
plural pescuiri pescuirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z