pervertit definitie

PERVERTÍ vb. IV tr. A corupe, a deprava, a strica. ♦ A strica, a vicia funcția normală a unui organ, denaturând-o. [< fr. pervertir, cf. lat. pervertere – a strica]. verb tranzitivperverti

PERVERTÍ vb. I. tr., refl. a (se) vicia funcția normală a unui organ, a (se) corupe, a (se) deprava. II. tr. (fig.) a altera, a denatura. (< fr. pervertir, lat. pervertere) verb tranzitivperverti

pervertí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pervertésc, imperf. 3 sg. perverteá; conj. prez. 3 să perverteáscă verb tranzitivperverti

pervertì v. 1. a schimba din bine în rău: luxul pervertește datinile; 2. fig. a denatura cu totul: a perverti sensul unei propozițiuni. verb tranzitivpervertì

PERVERTÍ, pervertesc, vb. IV. Tranz. și refl. A face să se schimbe sau a se schimba în rău (din punct de vedere moral); a (se) deprava, a (se) strica. ♦ A (se) schimba (prin denaturare) funcția normală a unui organ. – Din fr. pervertir. verb tranzitivperverti

*pervertésc v. tr. (lat. pervértere, -versum, a perverti, a răsturna, d. vértere, a învîrti. V. con-vertesc, în-vîrtesc). Corup, stric, depravez: cărțile și ziarele rele pervertesc tinerimea. Denaturez, sucesc: a perverti un text. verb tranzitivpervertesc