perturba definitie

credit rapid online ifn

*pertúrb și -éz, a v. tr. (lat. perturbare. V. turbulent, turbur). Turbur, fac dezordine: bețiviĭ perturbă ordinea publică. verb tranzitivperturb

PERTURBÁ vb. I. tr. A tulbura; a provoca dezordine. [Cf. fr. perturber, it., lat. perturbare]. verb tranzitivperturba

credit rapid online ifn

PERTURBÁ vb. tr. 1. a tulbura; a provoca dezordine. 2. a împiedica funcționarea normală a unui sistem tehnic, a unui organism etc. (< fr. perturber, lat. perturbare) verb tranzitivperturba

!perturbá (a ~) vb., ind. prez. 3 pertúrbă verb tranzitivperturba

PERTURBÁ, perturb, vb. I. Tranz. 1. A tulbura ordinea, liniștea, mersul normal al unor fapte, fenomene etc.; a provoca o perturbație. 2. A împiedica funcționarea normală a unui sistem, a unui organism etc. [Prez. ind. și: perturbez] – Din fr. perturber, lat. perturbare. verb tranzitivperturba

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiperturba

perturba  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)perturba perturbare perturbat perturbând singular plural
perturbând perturbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) perturbez (să)perturb perturbam perturbai perturbasem
a II-a (tu) perturbi (să)perturbezi perturbai perturbași perturbaseși
a III-a (el, ea) perturbea (să)perturbai perturba perturbă perturbase
plural I (noi) perturbăm (să)perturbăm perturbam perturbarăm perturbaserăm
a II-a (voi) perturbați (să)perturbați perturbați perturbarăți perturbaserăți
a III-a (ei, ele) perturbea (să)perturbe perturbau perturba perturbaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z