PERSUASÍV, -Ă adj. Convingător; insistent. [< fr. persuasif]. adjectivpersuasiv
PERSUASÍV, -Ă adj. convingător; insistent, stăruitor. (< fr. persuasif) adjectivpersuasiv
*persuazív, -ă adj. (mlat. persuasivus, d. per-suadére, -suasum, a convinge). Convingător: elocŭență persuazivă [!]. Adv. În mod convingător: a vorbi persuaziv. adjectivpersuaziv
persuasív (-su-a-) adj. m., pl. persuasívi; f. persuasívă, pl. persuasíve adjectivpersuasiv
persuaziv a. care are puterea de a convinge: limbaj, orator persuaziv. adjectivpersuaziv
PERSUASÍV, -Ă, persuasivi, -e, adj. Care urmărește sau are darul să convingă pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un anumit lucru. [Pr.: -su-a-] – Din fr. persuasif. adjectivpersuasiv
persuasiv adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | persuasiv | persuasivul | persuasivă | persuasiva |
plural | persuasivi | persuasivii | persuasive | persuasivele | |
genitiv-dativ | singular | persuasiv | persuasivului | persuasive | persuasivei |
plural | persuasivi | persuasivilor | persuasive | persuasivelor |