reduceri si promotii 2018
Definitie personificat - ce inseamna personificat - Dex Online

personificat definitie

*personificát, -ă adj. (d. personific). Prefăcut în persoană, reprezentat ca persoană: justiția personificată. Realizat, întrunit într´o singură persoană: acest om e bunătatea (saŭ răutatea) personificată. adjectiv personificat

personificat a. 1. transformat în persoană: justiția personificată; 2. se zice despre o persoană ce posedă în grad înalt calități sau defecte: bunătate, prostie personificată. adjectiv personificat

PERSONIFICÁT, -Ă, personificați, -te, adj. 1. (Despre lucruri, animale sau fenomene din natură) Care este reprezentat sub înfățișarea sau cu însușirile unei persoane (1). 2. Care exemplifică (prin persoana sa) o calitate, un anumit caracter, un defect pe care îl posedă în cel mai înalt grad. – V. personifica. adjectiv personificat

*personífic, a v. tr. (d. persoană și -fic ca´n edi-fic; fr. personnifier). Atribuĭ unuĭ lucru saŭ uneĭ ființe abstracte figura, sentimentele, vorba uneĭ persoane: Boileau în pĭesa „le Lutrin (Strana)” a personificat în glumă Trîndăvia. Pin [!] anal. Reprezent [!] supt [!] trăsăturile uneĭ persoane un lucru saŭ o ființă abstractă: pictoriĭ personifică timpu supt trăsăturile unuĭ bătrîn armat c´o coasă. Realizez, întrunesc în mine: acest tînăr personifică toată vitejia strămoșilor luĭ. verb tranzitiv personific

PERSONIFICÁ vb. I. tr. 1. A atribui unui lucru, unui animal etc. însușiri omenești. 2. A realiza, a contura perfect un personaj, o idee etc.; a întruchipa. [P.i. personífic. / cf. it. personificare, fr. personnifier]. verb tranzitiv personifica

PERSONIFICÁ vb. tr. 1. a atribui unui lucru, unui animal, fenomen etc. însușiri omenești; a personaliza. 2. a realiza, a contura perfect un personaj, o idee etc.; a întruchipa, a încarna. (< fr. personnifier, it. personificare) verb tranzitiv personifica

personificá (a ~) vb., ind. prez. 3 personífică verb tranzitiv personifica

personificà v. a atribui unui lucru neînsuflețit caracterul, sentimentele unei persoane reale: păgânii personificau toate forțele naturei. verb tranzitiv personificà

PERSONIFICÁ, personific, vb. I. Tranz. 1. A atribui lucrurilor, animalelor sau fenomenelor din natură însușiri omenești și a le reprezenta ca atare; a personaliza; p. ext. a simboliza. 2. A găsi expresia concretă în cineva sau în ceva; a exemplifica printr-o persoană (1) sau printr-un personaj (2) care posedă în cel mai înalt grad o calitate, un anumit caracter, un defect; a întruchipa, a întrupa, a incarna. – După fr. personnifier. Cf. it. personificare. verb tranzitiv personifica

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului personificat

personificat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular personificat personificatul personifica personificata
plural personificați personificații personificate personificatele
genitiv-dativ singular personificat personificatului personificate personificatei
plural personificați personificaților personificate personificatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z