persecuta definitie

*persecút, a -á v. tr. (fr. persécuter, d. lat. pérsequor, persecutus sum. V. execut). Prigonesc, urmăresc ca să fac răŭ: Nerone ĭ-a persecutat pe creștinĭ. Fam. Importunez, plictisesc: nu mă maĭ persecuta cu cererile tăle ! verb tranzitivpersecut

PERSECUTÁ vb. I. tr. A urmări pe cineva pentru a-i pricinui un rău pe nedrept; a prigoni. [P.i. persecút. / < fr. persécuter]. verb tranzitivpersecuta

PERSECUTÁ vb. tr. a urmări perseverent pe cineva pentru a-i pricinui un rău pe nedrept; a prigoni. (< fr. persécuter) verb tranzitivpersecuta

persecutá (a ~) vb., ind. prez. 3 persecútă verb tranzitivpersecuta

persecutà v. 1. a urmări pe nedrept și cu violență; 2. a importuna: mă persecută cu complimentele sale. verb tranzitivpersecutà

PERSECUTÁ, persecút, vb. I. Tranz. A urmări pe cineva cu perseverență în toate acțiunile sale cu scopul de a-i cauza un rău; a prigoni, a asupri, a urgisi, a oropsi; (cu sens atenuat), a provoca necazuri, neajunsuri; a nedreptăți. + A urmări cu perseverență, a nu slăbi, a obseda. Ideea mă persecută. – Din fr. persécuter. verb tranzitivpersecuta