periferie definitie

PERIFERÍE s.f. Cartierele mărginașe ale unui oraș; (p. ext.) ținuturile de la marginea unei țări. ♦ Suprafața exterioară a unui corp solid. ♦ Contur al unei figuri curbilinii; circumferință. [Gen. -iei. / cf. fr. périphérie, it. periferia < lat., gr. peripheria – circumferință < peri – împrejur, pherein – a purta]. substantiv femininperiferie

PERIFERÍE s. f. 1. cartier mărginaș al unui oraș; (p. ext.) ținuturile de la marginea unei țări. 2. suprafața exterioară a unui corp solid. ◊ contur al unei figuri curbilinii; circumferință. (< fr. périphérie, lat., gr. peripheria) substantiv femininperiferie

*periferíe f. (fr. périphérie, lat. peripheria, d. vgr. periphéreia, d. peri, în prejur [!], și phéro, port). Geom. Marginea uneĭ figurĭ rătunde [!]. Marginea unuĭ loc cam rătund: periferia unuĭ oraș, uneĭ bube. substantiv femininperiferie

periferíe s. f., art. perifería, g.-d. art. periferíei; pl. periferíi, art. periferíile substantiv femininperiferie

periferie f. conturul unei figuri curbilinii. substantiv femininperiferie

PERIFERÍE, periferii, s. f. (Adesea fig.) Ținut, regiune, cartier, zonă, punct situate la margine în raport cu centrul sau cu un punct de referință. ◊ Loc. adj. De periferie = a) provincial; b) de calitate sau importanță redusă; c) care aparține sau este specific mahalalei. ♦ (Rar) Curbă închisă care limitează o figură geometrică sau o suprafață; circumferință. – Din lat. peripheria, germ. Peripherie, fr. Périphérie. substantiv femininperiferie

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiperiferie

periferie  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular periferie periferia
plural periferii periferiile
genitiv-dativ singular periferii periferiei
plural periferii periferiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z