pelerin definitie

credit rapid online ifn

PELERÍN s.m. Cel care merge în pelerinaj; hagiu; pelegrin; peregrin. [< fr. pèlerin]. substantiv masculinpelerin

PELERÍN s. m. cel care merge în pelerinaj; peregrin. (< fr. pèlerin) substantiv masculinpelerin

credit rapid online ifn

*pelerín, -ă s. (fr. pelerin, d. lat. peregrinus, străin, călător, d. per, pin [!], și ager, agri, ogor; it. pelegrino, germ. pilgrim și pilger, rus. piligrim. V. agri-col). Călător pios la locurĭ sfinte saŭ venerate. – Rar peregrin. V. hagiŭ. substantiv masculinpelerin

pelerín (călător la locuri sfinte) s. m., pl. peleríni substantiv masculinpelerin

pelerin m. cel ce călătorește din pietate la un loc de închinăciune. substantiv masculinpelerin

PELERÍN, pelerini, s. m. Persoană care face un pelerinaj. ♦ (Rar) Persoană care călătorește mult (din loc în loc); călător. – Din fr. pèlerin. substantiv masculinpelerin

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipelerin

pelerin  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pelerin pelerinul
plural pelerini pelerinii
genitiv-dativ singular pelerin pelerinului
plural pelerini pelerinilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z