pastică definitie

pasteá f., pl. ele, și pastică f., pl. ĭ (ngr. pastéli, d. it. pastiglia și pasticca. V. pastilă). Cov. Un fel de prăjitură făcută din sirop de zahăr saŭ din mĭere cu semințe de susan, cu năut saŭ cu mezurĭ [!] de nucă și pe care acadelariĭ o taĭe în bucățele romboide, pe care le vindeaŭ (pînă la 1916) cu cîte cincĭ banĭ una. Fie-care din aceste bucățele: dă-mĭ și mie o pastică! substantiv femininpastea

PASTÍCĂ s.f. (Mar.) Macara prevăzută la partea deschisă cu o balama care prinde parâma, împiedicând-o să mai iasă. [Pl. -ci. / < it. pastecca]. substantiv femininpastică

PASTÍCĂ s. f. (mar.) macara având una din fețe rabatabile sau prevăzute cu o deschizătură prin care se introduce parâma pe scripete. (< it. pastecca) substantiv femininpastică

pastícă s. f., g.-d. art. pastícii; pl. pastíci substantiv femininpastică

PASTÍCĂ, pastici, s. f. (Tehn.) Muflă (2). – Din it. pastecca. substantiv femininpastică