participiu definitie

PARTICÍPIU s. n. mod verbal nepersonal și nepredicativ, cu forme deosebite după gen și număr, care exprimă acțiunea suferită de un obiect. (< lat. participium, fr. participe) substantiv neutruparticipiu

*particípiŭ n. (lat. participium. V. principiŭ. Gram. Mod impersonal verbal supt [!] formă de adjectiv și care decĭ face parte și din verb, și din adjectiv, ca priceput. substantiv neutruparticipiŭ

particípiu [piu pron. piu] s. n., art. particípiul; pl. particípii, art. particípiile (-pi-i-) substantiv neutruparticipiu

participiu n. Gram. vorbă ce ține de natura verbului și de a adjectivului. substantiv neutruparticipiu

PARTICÍPIU s.n. Mod verbal impersonal și nepredicativ, cu forme deosebite după gen și număr și având valoare de verb sau de adjectiv. [Pron. -piu. / < lat. participium]. substantiv neutruparticipiu