parchet definitie

credit rapid online ifn

PARCHÉT s.n. I. 1. Piesă de lemn în general de esență tare, folosită la pardosirea încăperilor; pardoseală făcută din astfel de piese. 2. Fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în exploatare. II. (În trecut) Magistratură specială care făcea cercetări în materie penală. ♦ Membrii acestei magistraturi; localul în care funcționa această instituție. [Pl. -te, -turi. / < fr. parquet]. substantiv neutruparchet

PARCHÉT s. n. I. piesă de lemn în general de esență tare, pentru pardoseli; pardoseala însăși. II. fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în curs de exploatare. III. instituție judiciară care face cercetări în materie penală; localul în care funcționează; funcționarii ei. (< fr. parquet) substantiv neutruparchet

credit rapid online ifn

*parchét n., pl. e (fr. parquet, dim. d. parc, parc). Biurou saŭ camera procuroruluĭ într´un tribunal: mă duc la parchet. Ministeru public (procuroru și ceĭ-lalțĭ funcționarĭ), care cercetează crimele și delictele: parchetu cercetează. O bucată dintr´o pădure împărțită în alte bucățĭ maĭ micĭ. Pardoseală făcută din scîndurele de stejar lustruite. substantiv neutruparchet

parchét s. n., pl. parchéte substantiv neutruparchet

parchet n. 1. pardoseala unei camere cu bucăți netede de lemn; 2. porțiune dintr’o pădure împărțită în secțiuni; 3. spațiu într´un tribunal unde se află scaunele judecătorilor și baroul advocaților; 4. locul unde reprezentanții ministerului public își țin ședințele: procurorul general e la parchet; 5. magistrații înșiși cari reprezentă ministerul public: parchetul va decide. substantiv neutruparchet

PARCHÉT, parchete, s. n. I. Pardoseală executată prin îmbinarea între ele (în formă de desene geometrice) a unor piese din lemn tare (stejar, fag etc.) prelucrate special; fiecare dintre piesele de lemn (înguste și scurte) folosite la executarea acestui tip de pardoseală. II. Fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în vederea exploatării ei raționale; p. ext. suprafață de teren pe care s-a făcut o tăiere într-o pădure. III. Instituție judiciară care funcționează pe lângă unele instanțe judecătorești, cu atribuția de a exercita acțiunea penală și de a susține acuzarea la judecarea proceselor penale; membrii acestei instituții; local în care funcționează această instituție. – Din fr. parquet. substantiv neutruparchet

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiparchet

parchet  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular parchet parchetul
plural parcheturi parchetele
genitiv-dativ singular parchet parchetului
plural parcheturi parcheturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z