PARAMÉTRU s. m. 1. (mat.) literă într-o expresie sau ecuație care, considerată în calcule, constantă, poate lua diferite valori. 2. mărime proprie unui sistem fizic, tehnic, unui fenomen etc., o caracteristică constructivă sau funcțională. ♦ ~ economic = unitate de măsură a aspectelor cantitative și calitative ale proceselor și fenomenelor economice. 3. (stat.) mărime măsurabilă care permite prezentarea mai simplă a caracteristicilor principale ale unui ansamblu statistic. ◊ (inform.) simbol care desemnează datele preluate de către o procedură. 4. element constant într-un calcul, într-o operație intelectuală. (< fr. paramètre) substantiv masculinparametru
PARAMÉTRU s.m. 1. (Mat.) Cantitate nedeterminată care intră în ecuația unei curbe sau a unei suprafețe și care permite prin varierea ei să se obțină toate varietățile unei familii de curbe sau de suprafețe. ♦ (Fiz.) Orice mărime care poate defini starea unui sistem de corpuri (timp, presiune, volum etc.). 2. (Fig.) Criteriu de comportare strict determinat. [< fr. paramètre, cf. gr. para – lângă, metron – măsură]. substantiv masculinparametru
paramétru (-me-tru) s. m., art. paramétrul; pl. paramétri, art. paramétrii substantiv masculinparametru
PARAMÉTRU, parametri, s. m. 1. (Mat.) Variabilă independentă a unei funcții, care se definește pe mulțimea numerelor reale sau complexe. 2. Mărime proprie a unui obiect, unui mecanism, unui sistem, unui fenomen etc., care servește la caracterizarea unor proprietăți ale acestora. – Din fr. paramètre. substantiv masculinparametru
parametru substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | parametru | parametrul |
plural | parametri | parametrii | |
genitiv-dativ | singular | parametru | parametrului |
plural | parametri | parametrilor |